Limba noastră

Postul Apostolilor continuă, dar este un post ușor și plin de mângâiere, deoarece pământul ne dăruiește acum un belșug de fructe și legume proaspete care ne susțin trupul în această perioadă de înfrânare duhovnicească. Cu această bucurie a roadelor și cu sufletele întărite, intrăm astăzi, 27 iunie 2026, în ziua de sâmbătă a Săptămânii a 4-a după Rusalii. Ziua de astăzi reunește în rugăciune pomenirea unui mare proroc al Vechiului Testament, a unor ierarhi luminați, cneji apărători ai credinței, cuvioși ai nordului și un deosebit Sobor de sfinte femei și cuviosi. Printre aceștia se numără Sfântul Proroc Elisei, Sfântul Ierarh Metodie, Patriarhul Constantinopolului, și aflarea moaștelor Sfântului Sfințit Mucenic Vladimir, Mitropolitul Kievului. De asemenea, sunt pomeniți Sfântul Cneaz Mstislav cel Viteaz al Novgorodului, Cuviosul Metodie de la Peșnoșa, Cuviosul Elisei de la Suma, noii sfințiți mucenici Iosif, Dimitrie, Alexandru, Pavel și Nicolae. În mod cu totul deosebit, astăzi se prăznuiește Soborul Sfinților de la Diveevo.
 
Sfântul Proroc Elisei și Soborul de la Diveevo — Moștenirea profetică și taina sfințeniei monahale
 
Un loc central și plin de lumină în această zi îl ocupă pomenirea Sfântului Proroc Elisei și prăznuirea Soborului Sfinților de la Diveevo, care ne arată cum harul Duhului Sfânt lucrează de-a lungul veacurilor.
 
Sfântul Proroc Elisei a trăit în secolul al IX-lea înainte de Hristos și a fost ucenicul iubit al Sfântului Proroc Ilie, primind îndoită mantia și harul său profetic. El a săvârșit numeroase minuni uluitoare: a despărțit apele Iordanului, a vindecat pe cei bolnavi și a înviat morți, rămânând o pildă de credință absolută și ascultare. Peste veacuri, aceeași lucrare a harului o vedem în Soborul Sfinților de la Diveevo, sărbătorit astăzi. Acest sobor adună laolaltă pe toți sfinții care s-au nevoit, au ctitorit și au sfințit prin viața lor mănăstirea Diveevo, în frunte cu Sfântul Serafim de Sarov și sfintele starețe și schimonahii Alexandra, Marta și Elena. În fața acestor mari rugători, credincioșii se roagă astăzi pentru dobândirea duhului păcii, tărie în postire, ocrotirea familiilor și călăuzire duhovnicească.
 
Sfinții ierarhi mărturisitori, cneji și noii mucenici ai secolului al XX-lea
 
În această zi, Biserica îl cinstește pe Sfântul Ierarh Metodie, Patriarhul Constantinopolului (secolul al IX-lea), cel care a îndurat prigoane grele și temniță pentru apărarea sfintelor icoane, iar după biruința Ortodoxiei a rânduit sărbătoarea triumfului acesteia. Tot acum credincioșii sărbătoresc cu mare bucurie aflarea moaștelor Sfântului Sfințit Mucenic Vladimir (Bogoiatvlenski), Mitropolitul Kievului, în anul 1992, cel care a fost primul ierarh martirizat de regimul ateu în anul 1918. Din istoria sfântă sunt pomeniți Sfântul Cneaz Mstislav cel Viteaz, un conducător drept și evlavios, Cuviosul Metodie de la Peșnoșa, ucenicul Sfântului Serghie de Radonej, și Cuviosul Elisei de la Suma, un mare ascet al nordului.
 
O pagină de statornicie este cinstită prin pomenirea noilor mucenici care au pătimit în timpul prigoanei comuniste: preoții Iosif Sikov și Dimitrie Semenov, uciși în 1918, și preoții Alexandru Parusnikov, Pavel Ivanov și diaconul Nicolae Zapolski, care au primit cununa muceniciei în anul 1938, rămânând credincioși lui Hristos până la ultima suflare.
 
Sensul duhovnicesc al zilei
 
Sâmbătă în Săptămâna a 4-a după Rusalii le amintește credincioșilor că drumul vieții creștine este imposibil fără o muncă duhovnicească permanentă. Sfinții din diferite epoci și popoare mărturisesc că sfințenia se atinge prin credincioșie față de Dumnezeu, prin rugăciune, pocăință și dragoste de aproapele.
 
Zilele Postului Apostolilor, care continuă în această perioadă, oferă fiecărui creștin ocazia de a se opri din grijile zilnice. Acesta este un timp pentru a acorda mai multă atenție vieții interioare și pentru a face încă un pas către Dumnezeu. Exemplul minunat al Prorocului Elisei, al sfinților ierarhi și al soborului de la Diveevo ne amintește că adevărata putere a omului nu stă în realizările exterioare, ci în credința vie, în milostenie și în atașamentul față de calea duhovnicească aleasă.

Înaintarea pe calea duhovnicească a Postului Apostolilor ne aduce o deosebită mângâiere trupească și sufletească, fiind susținută de belșugul de legume și fructe proaspete cu care pământul ne hrănește în aceste zile calde de vară. În această atmosferă de înfrânare ușoară și liniște, la 26 iunie 2026, Biserica Ortodoxă prăznuiește ziua de vineri din Săptămâna a 4-a după Rusalii. Ziua de astăzi este închinată în mod deosebit curajului și credinței sfinților care au mărturisit pe Hristos din tinerețe și marilor ctitori ai vieții monahale. Credincioșii cinstesc memoria Sfintelor Mucenice Achilina cea Bătrână și Antonina din Niceea, a Sfântului Ierarh Trifilie, Episcopul Levcosiei din Cipru, și a Sfintei Cuvioase Alexandra de la Diveevo. De asemenea, sunt pomeniți Sfinții Cuvioși Andronic și Sava de la Moscova, Sfintele Cuvioase Ana și fiul ei, Ioan din Bitinia, Soborul Mucenicilor de la Jhitomislici, precum și noii mărturisitori: preotul Alexie Arhanghelski și mucenica Pelaghia Jidko.
 
Sfânta Achilina și Cuvioasa Alexandra de la Diveevo — Jertfă timpurie și temelie duhovnicească
 
Un loc central și plin de evlavie în această zi îl ocupă pomenirea Sfintei Mucenice Achilina cea Bătrână și a Sfintei Cuvioase Alexandra de la Diveevo, ale căror vieți au strălucit prin dăruire totală lui Dumnezeu.
 
Sfânta Achilina a trăit în secolul al III-lea și, la vârsta de doar 12 ani, s-a arătat a fi o propovăduitoare înflăcărată a Evangheliei în rândul tinerilor. Pentru refuzul ei neclintit de a jertfi idolilor în timpul persecuției lui Dioclețian, a îndurat chinuri cumplite și a primit moarte jertfelnică, rămânând o pildă de curaj pentru toate generațiile. La rândul său, Sfânta Cuvioasă Alexandra de la Diveevo (secolul al XVIII-lea), o moșiereasă bogată care a renunțat la toate bunurile pământești după moartea soțului ei, a primit poruncă de la Maica Domnului să întemeieze o mănăstire. Ea a pus temelia faimoasei Sihăstria Diveevo, trăind în asprime, muncă fizică grea și rugăciune neîncetată, fiind premergătoarea Sfântului Serafim de Sarov. În fața acestor sfinte, credincioșii se roagă astăzi pentru creșterea duhovnicească a copiilor, tărie în ispite, milostenie și binecuvântarea ostenelilor din timpul postului.
 
Sfinții ierarhi, cuvioșii ucenici și noii mucenici ai secolului al XX-lea
 
În această zi, Biserica îl cinstește pe Sfântul Ierarh Trifilie al Ciprului (secolul al IV-lea), un ucenic al Sfântului Spiridon al Trimitundei, recunoscut pentru marea sa cultură, dar și pentru smerenia cu care își folosea darul elocinței în slujba Bisericii. Tot acum sunt pomeniți Cuvioșii Andronic (ucenicul Sfântului Serghie de Radonej) și Sava de la Moscova, mari stareți care au sfințit pământul rusesc prin viața lor curată, alături de Cuvioasa Ana și fiul ei, Ioan din Bitinia, care au slujit Domnului în asceză. Din primele secole este amintită și Sfânta Antonina din Niceea, care a pătimit cu bărbăție în timpul prigoanei.
O pagină dureroasă și plină de sfințenie a istoriei recente este reprezentată de Soborul Mucenicilor de la Mănăstirea Jhitomislici din Serbia, uciși cu bestialitate în anul 1941 pentru credința lor ortodoxă. De asemenea, sunt cinstiți noii mucenici din secolul al XX-lea: preotul Alexie Arhanghelski, împușcat în 1918, și Pelaghia Jidko, care a murit într-un lagăr de muncă în 1944, jertfele lor fiind o mărturie vie a dăinuirii Bisericii prin suferință.
 
Sensul duhovnicesc al zilei
 
Vineri în Săptămâna a 4-a după Rusalii le amintește credincioșilor că drumul vieții creștine este imposibil fără o muncă duhovnicească permanentă. Sfinții din diferite epoci și popoare mărturisesc că sfințenia se atinge prin credincioșie față de Dumnezeu, prin rugăciune, pocăință și dragoste de aproapele.
 
Zilele Postului Apostolilor, care continuă în această perioadă, oferă fiecărui creștin ocazia de a se opri din grijile zilnice. Acesta este un timp pentru a acorda mai multă atenție vieții interioare și pentru a face încă un pas către Dumnezeu. Exemplul sfintei tinere Achilina, al cuvioasei Alexandra și al noilor mucenici ne amintește că adevărata putere a omului nu stă în realizările exterioare, ci în credința vie, în milostenie și în atașamentul față de calea duhovnicească aleasă.

Înaintarea pe calea duhovnicească a Postului Apostolilor ne aduce o deosebită mângâiere trupească și sufletească, fiind susținută de belșugul de legume și fructe proaspete cu care pământul ne hrănește în aceste zile calde de vară. În această atmosferă de înfrânare ușoară și liniște, la 25 iunie 2026, Biserica Ortodoxă prăznuiește ziua de joi din Săptămâna a 4-a după Rusalii. Ziua de astăzi este închinată în mod deosebit marilor pustnici ai lumii creștine și pildei de răbdare a unei sfinte cneghine. Credincioșii cinstesc memoria Sfinților Cuvioși Onufrie cel Mare și Petru Atonitul, mutarea moaștelor și a doua proslăvire a Sfintei Prințese Ana de Cașin, precum și pomenirea Cuvioșilor Arsenie de la Konev, Onufrie de la Malsk, Ștefan de la Komel, Vasian și Iona de la Pertomina, și a sfinților pustnici Ioan, Andrei, Iraclemon și Teofil.
 
Cuvioșii Onufrie cel Mare și Petru Atonitul — Marii luminați ai pustiei și ai minimizes
 
Un loc central și plin de evlavie în această zi îl ocupă pomenirea Sfântului Cuvios Onufrie cel Mare și a Sfântului Cuvios Petru Atonitul, doi dintre cei mai mari asceți din istoria Bisericii.
 
Sfântul Onufrie cel Mare a trăit în secolul al IV-lea și a petrecut nu mai puțin de 60 de ani în deplină singurătate în adâncul pustiei Egiptului. El a îndurat arșița zilei, gerul nopții și atacurile nevăzute, hrănindu-se doar cu roadele unui finic și fiind împărtășit în fiecare duminică de un înger al Domnului. La rândul său, Sfântul Petru Atonitul (secolul al VIII-lea) este recunoscut istoric ca fiind primul pustnic care s-a așezat și a sfințit prin rugăciune pământul Sfântului Munte Athos, unde a viețuit în post și izolare timp de 53 de ani. În fața acestor mari piloni ai ascezei, credincioșii se roagă astăzi pentru dobândirea tăriei sufletești, biruința asupra ispitelor, tăierea voii proprii și binecuvântarea ostenelilor din timpul postului.
 
Sfânta Cneghină Ana de Cașin și cuvioșii părinți făcători de minuni
 
În această zi, Biserica prăznuiește cu mare bucurie mutarea moaștelor (1650) și a doua proslăvire (1909) a Sfintei Dreptmăritoare Prințese Ana de Cașin. Viața ei a fost un lanț de suferințe grele: și-a pierdut soțul, fiii și nepoții în mod tragic, dar a primit toate aceste lovituri cu o credință și o răbdare de neclintit, retrăgându-se la bătrânețe în mănăstire. Moaștele ei au rămas neputrezite, degetele mâinii sale fiind strânse în semnul sfintei cruci, devenind un izvor de mari minuni și un simbol al statorniciei în credință.
 
Tot astăzi sunt cinstiți marii cuvioși ai nordului: Arsenie de la Konev (secolul al XV-lea), cel care a adus o icoană a Maicii Domnului de la Athos și a înființat o mare mănăstire, Onufrie de la Malsk (Pskov) și Ștefan de la Komel, care au strălucit în smerenie. Sunt pomeniți din nou Cuvioșii Vasian și Iona de la Pertomina, făcătorii de minuni de la Solovca, alături de asceții din primele secole Ioan, Andrei, Iraclemon și Teofil, care au lăsat pilde vii de viețuire curată.
 
Sensul duhovnicesc al zilei
 
Joi în Săptămâna a 4-a după Rusalii le amintește credincioșilor că drumul vieții creștine este imposibil fără o muncă duhovnicească permanentă. Sfinții din diferite epoci și popoare mărturisesc că sfințenia se atinge prin credincioșie față de Dumnezeu, prin rugăciune, pocăință și dragoste de aproapele.
Zilele Postului Apostolilor, care continuă în această perioadă, oferă fiecărui creștin ocazia de a se opri din grijile zilnice. Acesta este un timp pentru a acorda mai multă atenție vieții interioare și pentru a face încă un pas către Dumnezeu. Exemplul marilor pustnici Onufrie și Petru, alături de răbdarea sfintei Ana de Cașin, ne amintesc că adevărata putere a omului nu stă în realizările exterioare, ci în credința vie, în milostenie și în atașamentul față de calea duhovnicească aleasă.

Pe măsură ce înaintăm pe calea duhovnicească a acestei perioade, Postul Apostolilor ne oferă un minunat prilej de înfrânare și primenire sufletească, fiind îndulcit de belșugul de roade, legume și fructe proaspete ale verii. În această atmosferă de liniște și asceză ușoară, la 24 iunie 2026, Biserica Ortodoxă prăznuiește miercuri în Săptămâna a 4-a după Rusalii. Ziua de astăzi este luminată de pomenirea sfinților care au pus temelia Bisericii lui Hristos și a uneia dintre cele mai iubite icoane făcătoare de minuni din întreaga lume. Credincioșii cinstesc memoria Sfinților Apostoli Bartolomeu și Varnava, a Cuviosului Varnava de la Vetluga și mutarea moaștelor Sfântului Efrem de la Novotorjok. În mod cu totul deosebit, astăzi se face prăznuirea de mărire în cinstea icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului numită „Axion Estin” sau „Cuvine-se cu adevărat” (Miluitoarea).
 
Icoana Maicii Domnului „Cuvine-se cu adevărat” — Cântarea îngerească de la Sfântul Munte Athos
 
Un loc central și plin de evlavie în această zi îl ocupă prăznuirea minunată a icoanei Maicii Domnului „Axion Estin”, a cărei istorie sfântă a început în secolul al X-lea pe pământul Athosului.
 
Conform predaniei bisericești, în apropierea mănăstirii Pantocrator, un ucenic monah se ruga singur în chilie în fața acestei icoane. Noaptea, la el a venit un pelerin necunoscut, care s-a dovedit a fi Sfântul Arhanghel Gavriil. În timpul rugăciunii, înaintea cântării obișnuite a Maicii Domnului, Arhanghelul a glăsuit pentru prima dată cuvintele cerești: „Cuvine-se cu adevărat să Te fericim pe Tine, Născătoare de Dumnezeu...”, gravând aceste slove cu degetul direct pe o placă de piatră care s-a înmuiat ca ceara. De atunci, această cântare de laudă a devenit una dintre cele mai importante rugăciuni ale Bisericii, iar icoana în fața căreia s-a petrecut minunea a primit numele de „Axion Estin” (Cuvine-se cu adevărat). În fața acestui chip prealuminat, poporul se roagă astăzi pentru iertarea păcatelor, pentru milă, ajutor în suferințe trupești, împăcarea celor învrăjbiți și binecuvântarea ostenelilor din timpul postului.
 
Sfinții Apostoli ai lui Hristos și marii cuvioși făcători de minuni
 
În această zi, Biserica aduce o aleasă laudă Sfântului Apostol Bartolomeu (numit și Natanael), unul dintre cei doisprezece ucenici apropiați ai Mântuitorului, care a vestit Evanghelia în Asia Mică, India și Armenia, unde a primit o moarte mucenicească înfricoșătoare pentru credință. Împreună cu el este cinstit Sfântul Apostol Varnava, cel numit „fiul mângâierii”, unul dintre cei șaptezeci de ucenici și însoțitorul Sfântului Apostol Pavel în călătoriile sale misionare, care a pus temelia Bisericii din Cipru și a pecetluit propovăduirea sa cu sânge mucenicesc.
 
Din istoria monahismului, astăzi este prăznuit Cuviosul Varnava de la Vetluga (secolul al XV-lea), un mare sihastru care a trăit în post și rugăciune aspră în desișul pădurilor, devenind un povățuitor duhovnicesc pentru mulți pustnici. De asemenea, credincioșii cinstesc cu bucurie mutarea moaștelor Sfântului Efrem de la Novotorjok în anul 1572, ale cărui sfinte rămășițe pământești au rămas neputrezite și s-au arătat ca un izvor nesecat de minuni și vindecări pentru toți cei neputincioși.
 
Sensul duhovnicesc al zilei
 
Miercuri în Săptămâna a 4-a după Rusalii le amintește credincioșilor că drumul vieții creștine este imposibil fără o muncă duhovnicească permanentă. Sfinții din diferite epoci și popoare mărturisesc că sfințenia se atinge prin credincioșie față de Dumnezeu, prin rugăciune, pocăință și dragoste de aproapele.
 
Zilele Postului Apostolilor, care continuă în această perioadă, oferă fiecărui creștin ocazia de a se opri din grijile zilnice. Acesta este un timp pentru a acorda mai multă atenție vieții interioare și pentru a face încă un pas către Dumnezeu. Exemplul sfinților apostoli, al cuvioșilor și al rugăciunii îngerești dinaintea Maicii Domnului „Cuvine-se cu adevărat” ne amintesc că adevărata putere a omului nu stă în realizările exterioare, ci în credința vie, în milostenie și în atașamentul față de calea duhovnicească aleasă.

Postul Apostolilor continuă pe acest pământ binecuvântat, aducându-ne aminte că asceza și înfrânarea trupului, susținute de roadele ușoare ale verii, ne deschid inima spre lumina cea duhovnicească. Păstrând în suflet pacea și harul tămăduitor primit la Mănăstirea Ramazan, unde după slujba duminicală am fost miruiți cu toții prin Taina Sfântului Maslu, intrăm astăzi, 23 iunie 2026, în ziua de marți a Săptămânii a 4-a după Rusalii. Această zi adună laolaltă în rugăciune mari ierarhi, asceți ai peșterilor, mărturisitori din țări îndepărtate și două mari soboare de sfinți. Printre aceștia se numără Sfântul Sfințit Mucenic Timotei, Episcopul Prusei, Sfântul Ierarh Vasile, Episcopul Reazanului, și Sfântul Ierarh Ioan, Mitropolitul Tobolskului. De asemenea, sunt pomeniți Sfântul Sfințit Mucenic Mitrofan al Chinei împreună cu numeroșii mucenici chinezi, Cuviosul Siluan de la Lavra Pecerska, Sfinții Mucenici Alexandru și Antonina fecioara, Cuviosul Teofan al Antiohiei, Sfântul Ierarh Vasian al Lavdiei, Sfânta Cuvioasă Mărturisitoare Tamara și Sfântul Sfințit Mucenic Timotei Ulianov.
 
Sfinții Ierarhi și Soboarele din Reazan și Tobolsk — Faruri ale credinței și lucrării duhovnicești
 
În aceste zile de post și rugăciune, un loc central îl ocupă prăznuirea a două mari Soboare de sfinți și aflarea moaștelor Sfântului Vasile de Reazan în anul 1609.
 
Sfântul Ierarh Vasile a fost un păstor plin de dragoste și blândețe, iar aflarea moaștelor sale a adus nenumărate minuni și mângâieri credincioșilor, devenind ocrotitorul pământului Reazanului. Tot astăzi, Biserica aduce o aleasă cinstire Sfântului Ierarh Ioan, Mitropolitul Tobolskului (secolul al XVIII-lea), un mare ascet, teolog și luminător al Siberiei, autor al unor scrieri duhovnicești profunde despre cum să ne unim voia noastră cu voia lui Dumnezeu. Împreună cu acești mari stâlpi ai Bisericii, se prăznuiesc Soborul Sfinților din Reazan și Soborul Sfinților din Tobolsk, adunând sute de cuviosi, ierarhi și mucenici care s-au sfințit în aceste ținuturi. În fața acestor mari adunări cerești, credincioșii se roagă astăzi pentru paza credinței, râvnă în postire, unitatea familiei și povățuire pe calea mântuirii.
 
Sfinții mucenici din Răsărit, asceții și noii mărturisitori
 
În această zi, Biserica îl cinstește pe Sfântul Sfințit Mucenic Timotei al Prusei (secolul al IV-lea), un ierarh înzestrat de Dumnezeu cu darul facerii de minuni, care a fost întemnițat și decapitat pentru că refuza să tacă și să nu mai propovăduiască Evanghelia. O pagină deosebită de sfințenie este amintită prin pomenirea Sfântului preot Mitrofan al Chinei și a celor 222 de mucenici chinezi care în anul 1900, în timpul răscoalei boxerilor, au primit cu bărbăție moartea pentru Hristos, devenind primele roade ale Ortodoxiei în pământul chinez. Din vechime sunt pomeniți tinerii Alexandru și Antonina fecioara, care au pătimit împreună în secolul al IV-lea, Cuviosul Teofan al Antiohiei, un mare sihastru, și Cuviosul Siluan Schimonahul, cel care în secolele XIII-XIV a strălucit în Peșterile Îndepărtate de la Kiev prin tăierea voii și rugăciunea neîncetată.
 
Aproape de zilele noastre, Biserica aduce laudă Sfintei Starețe și Mărturisitoare Tamara (Mardjanova) din Georgia, care a trecut prin calvarul închisorilor și lagărelor sovietice păstrând neschimbată dragostea de monahism, și preotului Timotei Ulianov, ucis în anul 1940 pentru statornicia sa în credință.
 
Sensul duhovnicesc al zilei
 
Săptămâna a 4-a după Rusalii le amintește credincioșilor că drumul vieții creștine este imposibil fără o muncă duhovnicească permanentă. Sfinții din diferite epoci și popoare mărturisesc că sfințenia se atinge prin credincioșie față de Dumnezeu, prin rugăciune, pocăință și dragoste de aproapele.
 
Zilele Postului Apostolilor, care continuă în această perioadă, oferă fiecărui creștin ocazia de a se opri din grijile zilnice. Acesta este un timp pentru a acorda mai multă atenție vieții interioare și pentru a face încă un pas către Dumnezeu. Exemplul sfinților ierarhi, al soboarelor de sfinți, al mucenicilor chinezi și al cuvioșilor ne amintește că adevărata putere a omului nu stă în realizările exterioare, ci în credința vie, în milostenie și în atașamentul față de calea duhovnicească aleasă.
  1. Vineri în Săptămâna a 5-a după Rusalii. Sfântul Sfințit Mucenic Metodie Patarschi, Sfinții Mucenici Inna, Pinna și Rimma și Icoana Maicii Domnului „Modenskaia”.
  2. Săptămâna a 4-a după Rusalii. Întărirea în post prin Icoana Sfintei Treimi, Sfinții Chiril și Dreptul Alexie de la Moscova.
  3. Duminică în Săptămâna a 3-a după Rusalii. Sfântul Mare Mucenic Teodor Stratilat, Icoanele Maicii Domnului din Iaroslavl și Uriupinsk
  4. Sâmbătă în Săptămâna a 3-a după Rusalii. Sfântul Mucenic Teodot din Ancira, Dreptul Pavel din Taganrog și Soborul Noilor Mucenici.

 

CONTACT:
☦ satul Rămăzan, Raionul Rîșcani, strada Pocrov 9
tel: +373 256 41 405
email: manastirea@luminatorul.ro

     

    Telegram
    YouTube
    Facebook