La 11 iunie, Biserica Ortodoxă continuă călătoria duhovnicească a Postului Sfinților Apostoli și face pomenirea Cuvioasei Mucenițe Teodosia din Constantinopol, a Sfintei Mucenițe Teodosia din Tir, a Sfinților Părinți ai Primului Sinod Ecumenic și îl cinstește în mod deosebit pe Sfântul Ierarh Luca (Voino-Iasenețki), Arhiepiscopul Simferopolului și al Crimeii. În această zi sunt prăznuite și icoanele Maicii Domnului „Chezășuitoarea păcătoșilor” și „Ochiul Cel Neadormit”.
Postul Sfinților Apostoli și privegherea duhovnicească
Zilele Postului Sfinților Apostoli le amintesc creștinilor despre necesitatea unei necontenite lucrări duhovnicești. Postul îi cheamă pe credincioși nu doar la înfrânarea de la anumite alimente, ci mai ales la curățirea inimii, la întărirea rugăciunii și la cercetarea propriei conștiințe.
Biserica învață că adevăratul post începe cu schimbarea lăuntrică a omului. Nu este suficient să ne înfrânăm de la anumite bucate; este important să ne ferim de mânie, de judecarea aproapelui, de răutate și de supărări. Tocmai de aceea timpul postului devine o perioadă de vindecare sufletească și de apropiere de Dumnezeu.
Sfântul Luca al Crimeii – medic, arhipăstor și mărturisitor
Un loc aparte între sfinții pomeniți astăzi îl ocupă Sfântul Ierarh Luca al Crimeii, unul dintre cei mai iubiți și mai cunoscuți sfinți ai secolului al XX-lea.
Viitorul sfânt s-a născut în anul 1877 și a primit o educație medicală strălucită. Încă înainte de a deveni preot, era deja un chirurg renumit și un cercetător apreciat. Lucrările sale în domeniul chirurgiei au salvat mii de vieți și au rămas importante pentru dezvoltarea medicinei moderne. După Revoluția Rusă și începutul persecuțiilor împotriva Bisericii, Valentin Feliksovici Voino-Iasenețki nu și-a ascuns credința. A primit hirotonia preoțească, iar mai târziu tunderea în monahism, luând numele de Luca, în cinstea Sfântului Apostol și Evanghelist Luca, care a fost și medic.
Viața sa a fost plină de încercări grele. A fost arestat de mai multe ori, exilat și supus interogatoriilor. Ani întregi a petrecut în lagăre și în exil, însă niciodată nu a încetat să-i trateze pe bolnavi și să slujească oamenilor. În cele mai dificile momente a rămas credincios lui Hristos și Bisericii Sale.
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Sfântul Luca a condus spitale militare și a salvat numeroși răniți. Talentul său medical era unit cu o credință profundă și cu o viață de rugăciune neîncetată. El a demonstrat prin întreaga sa viață că știința și credința nu se exclud, ci pot lucra împreună pentru binele omului.
După adormirea sa în Domnul, în anul 1961, credincioșii au continuat să primească ajutor prin rugăciunile sale. Astăzi, mii de pelerini se închină la sfintele sale moaște și îi cer ajutorul în boli, operații și alte încercări ale vieții.
Sfântul Luca este deosebit de apropiat omului contemporan, deoarece arată că este posibil să rămâi credincios lui Dumnezeu chiar și în mijlocul suferințelor, al responsabilităților și al greutăților vieții.
Pomenirea Primului Sinod Ecumenic
În această zi, Biserica îi pomenește și pe Sfinții Părinți ai Primului Sinod Ecumenic, care a avut loc în anul 325 la Niceea. La acest sinod s-au adunat episcopi din întreaga lume creștină pentru a apăra adevărata învățătură a Bisericii împotriva ereziei lui Arie. Cel mai important rezultat al sinodului a fost afirmarea dumnezeirii Domnului nostru Iisus Hristos și alcătuirea primei părți a Crezului, pe care creștinii ortodocși îl rostesc până astăzi la fiecare Sfântă Liturghie.
Primul Sinod Ecumenic rămâne unul dintre cele mai importante evenimente din istoria Bisericii, păstrând nealterată credința ortodoxă pentru generațiile următoare.
Cuvioasa Muceniță Teodosia din Constantinopol
Cuvioasa Muceniță Teodosia a trăit în secolul al VIII-lea, în vremea luptelor împotriva sfintelor icoane. Fiind monahie, ea a apărat cu curaj cinstirea icoanelor și învățătura ortodoxă despre acestea. Pentru credința și statornicia sa a fost supusă la chinuri și a primit moarte mucenicească. Jertfa ei amintește de prețul pe care mulți creștini l-au plătit pentru păstrarea adevărului de credință.
Sfânta Muceniță Teodosia din Tir
Sfânta Muceniță Teodosia din Tir a pătimit la începutul secolului al IV-lea, în timpul persecuțiilor împăratului Maximian. Deși era foarte tânără, ea a mărturisit cu îndrăzneală credința în Hristos și i-a încurajat pe creștinii întemnițați. Pentru aceasta a fost supusă chinurilor și a primit cununa muceniciei. Viața ei este o mărturie a faptului că dragostea pentru Hristos poate fi mai puternică decât orice teamă.
Icoanele Maicii Domnului „Chezășuitoarea păcătoșilor” și „Ochiul Cel Neadormit”
În această zi este cinstită icoana Maicii Domnului „Chezășuitoarea păcătoșilor”. Însuși numele icoanei vorbește despre mila și iubirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, care mijlocește înaintea Fiului său pentru cei ce se pocăiesc. Credincioșii se roagă înaintea acestei icoane pentru iertarea păcatelor, întărirea credinței și ajutor în necazuri.
Tot astăzi este prăznuită și icoana Maicii Domnului „Ochiul Cel Neadormit”. Acest chip sfânt amintește de purtarea de grijă neîncetată a lui Dumnezeu față de oameni și de faptul că Domnul nu îi părăsește niciodată pe cei care Îl caută cu credință.
Înțelesul duhovnicesc al zilei
Pomenirea Sfântului Luca al Crimeii, a Sfinților Părinți ai Primului Sinod Ecumenic, a celor două mucenițe Teodosia și a icoanelor făcătoare de minuni ale Maicii Domnului este unită de aceeași idee fundamentală: credința trebuie păstrată cu statornicie în orice împrejurare a vieții.
Sfântul Luca și-a păstrat credința în timpul persecuțiilor și al exilului. Sfinții Părinți ai Sinodului au apărat adevărul credinței. Mucenițele Teodosia au ales suferința în locul lepădării de Hristos. Toți acești sfinți mărturisesc că adevărata putere a omului se naște din credință, rugăciune și încredere în Dumnezeu.
Continuând drumul Postului Sfinților Apostoli, să ne străduim ca și noi să arătăm credința nu doar prin cuvinte, ci și prin fapte, milostenie, răbdare și iubire față de aproapele.
